Who's Online
Exista in mod curent, 25 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Poeme: CHRISTINE BERNADETTE ROUSSEAU
CHRISTINE BERNADETTE ROUSSEAU
,,Să mergi călare. Să întinzi arcul. Să spui adevărul.’’
Plecând din valea Ungerengeri
Valea Ungerengeri. Înaintea anotimpului ploios, zis masika, iarba ajunge cu puțin mai mare decât gleznele cailor. După câteva săptămâni, din joaca ploilor cu pământul răsare iarba. Peste încă un timp, plin de învăpăiatele portocale ale soarelui și lunii, iarba se usucă. Apoi, un fel de preot al locului, spun ei, îi dă foc. Fumul zboară parcă pe firul unei ape a cerului. Întâi apa, apoi iarba, preotul acela și focul. Pe tăcutul fir al văii Ungerengeri curge un fum gri-albăstrui. Mă iau după el. Un strat de cenușă subțire îmi acoperă sandala. Călătoresc cu privirea pe firul văii Ungerengeri. Pe cap port un turban turcoaz. E început de secol.
Urmărind pasărea mierii
Pasărea mierii cântă. Zorii de zi sunt numai ai ei. Katamboga pornește să găsească pasărea mierii. Pasărea mierii se ascunde în mijlocul cântecului ei. E clarvăzătoare pasărea mierii. Știe că va fi găsită de căutătorul mierii. Katamboga fluieră mai întâi cu bucurie. Dimineața are ea însăși un aer de bucurie. Katamboga îl respiră. Katamboga începe să fluiere apoi din niște fluiere de tristețe ascunse înlăuntrul lui. Atunci el vede Pasărea mierii. Ea zboară până la un bătrân baobab. Se așează pe cea mai de sus creangă. Așteaptă. Căutătorul mierii va veni. Ea își smulge o pană și o lasă să plutească. Împreună cu o bătaie a inimii ei. E semnul de recunoaștere. Katamboga urcă până la cerurile cele mai înalte ale mierii. Până la inima acelei păsări. Ea continuă să zboare
în pumnul lui.
Nota: A te impregna de universul poetic al Cristinei Onofre(Christine
Bernadette Rousseau) înseamnǎ a fi transportat de particularitațile unor
imagini care vibreazǎ într-o subtilǎ delicatețe. Ea utilizează în
mod fericit mirarea, surpriza, îsi țese cuvintele de dantele de brumǎ,
pentru a ne oferi și mai bine visele sale diafane.
Textele sale sunt
fǎrǎ nicio înfloriturǎ inutilǎ, fǎrǎ nicio perifrazǎ greoaie și fǎrǎ
nicio încǎrcǎturǎ insipidǎ, verbul ei rǎsunând nestingherit în
înalturile poeziei. Poezia Cristinei Onofre(Christine Bernadette Rousseau), se identificǎ cu
spiritul naturii, cu miracolul existenței sub toate fațetele sale,
hrǎnindu-se, parcǎ, din ciudate mistere, din magice impresii.
|
Scris de asymetria on Tuesday, March 19 @ 10:21:15 CET (282 citiri)
Citeste mai mult... | 36821 bytes in plus | Scor: 0 |
Poeme: Ion DUMBRAVA. Poeme noi
Ion
DUMBRAVĂ
uneori
totuși
nu
foarte des dar uneori ne mai amintim totuși cît
de rar trecea dumnezeu prin așezarea aceea
cu nume ciudat ca și multe ale
celor ce-o locuiau și
cum se mira lumea
cînd era luat cîte unul care
nici nu apuca să pășească bine
în viață și era lăsat pe
pământ cel trecut și
putred ca mărul uitat
necules.
așa
ceva nu se putea explica decît că
acolo sus e nevoie din cînd în cînd de
suflete încă neatinse dar cine să
își bată capul cu astfel de gînduri cînd
destule sînt cele ce intră în atenția lumii.
cînd zile efemere se nasc și sfîrșesc odată
cu fluturii seara. cînd
cîinii se-agită și latră și caravanele trec.
|
Scris de asymetria on Wednesday, September 18 @ 19:31:31 CEST (1744 citiri)
Citeste mai mult... | 8185 bytes in plus | Scor: 0 |
Poeme: Soril Miavoe. Scrisoare de pe front
Scrisoare de pe front
Uneori
scriu câte o poezie
fie că
am de ce, fie că nu.
Pe
unele le scriu pe hârtie,
pe
cele mai multe dintre ele - nu.
Pe
unele le poate scrie orișicine
pe
cele mai multe dintre ele - nu.
Pe
unele aș vrea să le citească școlarii,
pe
altele, seară de seară, doar tu.
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 16:37:13 CET (2310 citiri)
Citeste mai mult... | 12714 bytes in plus | Scor: 0 |
Poeme: Mihai Eminescu. Luceafarul (versiune întregita)
Încercarea
reconstituirii unui Luceafǎr
“complet”, prin revenirea la sursele autografe, ne-a apǎrut
astfel ca legitimǎ și ne-am simțit îndreptǎțiți sǎ urmǎm
exemplul distinsului elenist și eminescolog, cercetînd variantele
manuscrise – indirect însǎ, prin intermediul ediției
Perpessicius (vol. II), accesul la ediția integralǎ facsimilatǎ
nefiindu-ne posibil – cu scopul de a repune la locul lor, fațǎ de
versiunea “standard”, și a ordona astfel în parcursul organic
al poemului, toate strofele “lipsǎ”, spre a-i regǎsi
integralitatea.
Ara Alexandu și Dana Șișmanian
Nota: http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1441
|
Scris de asymetria on Tuesday, February 06 @ 09:28:58 CET (3214 citiri)
Citeste mai mult... | 38985 bytes in plus | Scor: 0 |
Poeme: CSEKE Gábor în traducerea lui KOCSIS Francisko
CSEKE Gábor este înainte de toate poet. Un poet care a împlinit anul acesta 74 de ani. Este prietenul meu și sper că sunt prietenul său. De aceea mesajul meu nu poate fi decât scurt și cuprinzător. Să-l cuprindă în îmbrățișarea frățească pe care ar trebui să o putem realiza nu doar la nivelul indivizilor. Ne-am întâlnit cu decenii în urmă și am putut verifica că nu suntem mânați de vreo ură unul față de altul ci că, dimpotriva, suntem mânați de dorința, de convingerea că doar prietenia și colaborarea fără gânduri ascunse pot să constituie o relația durabilă pozitivă între indivizi ca și între comunitățile cărora le aparținem. Dacă nu astfel se prezintă situația, dacă în mod ciclic apar agresiuni și răspunsuri violente la acestea, este pentru că în istorie s-a constituit o relație inegalitară care nu știe cum să devină egalitară. Când tezele și pretextele ideologice ascunse sau vizibile care conduc de câteva secole relația dintre români și maghiari vor fi puse la arhivă, când se vor putea discuta liber și sincer divergențele legitime, relația de suspiciune între părți mari ale celor două comunități se va transforma în colaborare și poate chiar în prietenie. Până atunci noi, cei puțini, suntem avangarda. O avangardă îmbătrânită, dar neînvinsă, care cunoaște drumul spre a comunica observațiile și concluziile noastre de cercetători «statelor majore» care ne-au trimis să cercetăm terenul, no mans landului între cele două rânduri de sârmă ghimpată care despart tranșeele fricii și suspiciunii. Cum scria Camil Petrescu într-un poem din Ciclul morții, evocând situația din războiul mondial dintâi, la care participase : Die Sonne, Kamerad. Soarele este același pentru noi toți. Dacă se va stinge vom rămâne toți în întuneric și vom muri de frig. Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Monday, August 03 @ 18:02:21 CEST (3952 citiri)
Citeste mai mult... | 12087 bytes in plus | Scor: 0 |
Poeme: Sabina Ivascu. Elegii regasite
Sabina Ivașcu revine, după un drum lung, cu multe răspântii, la elegiile îndepărtate dar nu uitate ale începutului. Să-i urăm regăsirea acestui ton și ritm prin care dădea semn poeta? Sau poate pe noile cărări și drumeaguri, se află în așteptare o altă nouă poezie.
|
Scris de asymetria on Tuesday, December 23 @ 20:09:55 CET (4437 citiri)
Citeste mai mult... | 8180 bytes in plus | Scor: 0 |
Poeme: Ioan Vasiu. Poeme urmate de un cv.
Ioan Vasiu s-a născut la data de 4 ianuarie 1949, în comuna Periam din județul Timiș, fiind al treilea copil al familiei Victor și Valeria Vasiu.
Școala generală și liceul le-a urmat și absolvit în comuna natală și din acea perioadă datează și primele încercări literare , unele dintre poeziile sale fiind adeseori afișate la gazeta de perete a instituției de învățământ sau recitate la serbările organizate de școală. Pentru că nu a reușit la examenul de admitere la Facultatea de Filologie din Baia Mare, în vara anului 1967, când a terminat liceul, a fost încorporat în armată, în luna februarie a anului 1968.
|
Scris de asymetria on Monday, September 29 @ 14:45:15 CEST (3294 citiri)
Citeste mai mult... | 18386 bytes in plus | Scor: 0 |
Poeme: Andrei Mocuta: Katalán versek / Poeme catalane
Poetul și prietenul Cseke Gábor este un cititor atent și un excelent traducător de poezie din română în maghiară. Astfel se face că scrisul lui Andrei Mocuța: din ciclul Poeme catalane/Katalán versek, recent publicate în Asymetria devine accesibil lectorului maghiar grație intervenției decisive a mediatorului.
Despre opera și activitatea traducătorului se scrie în Wikipedia.
|
Scris de asymetria on Saturday, September 20 @ 12:50:11 CEST (3608 citiri)
Citeste mai mult... | 32958 bytes in plus | Scor: 0 |
Poeme: Andrei Mocuta, Poeme catalane
Bodega Dos Palillos
Acesta nu e un poem,
ci pur și simplu
un anunț la intrarea
în Bodega Dos Palillos
pe strada
Carrer d'Elisabets,
numărul 9:
Dacă ești prostituată,
te rugăm nu intra
în restaurantul nostru.
Dacă nu ești sigură
că ești prostituată,
consultă-te cu paznicul
și te va lămuri el.
Barcelona, 1 iunie 2014
Nota: Gruparea ARCA. Andrei Mocuta s-a nascut pe 12 ianuarie 1985. Este student la Facultatea de Litere din Timisoara. A primit numeroase premii la concursuri si festivaluri nationale de literatura. A debutat, in anul 2002, in revista de cultura Semne.
|
Scris de asymetria on Saturday, September 06 @ 19:11:57 CEST (3364 citiri)
Citeste mai mult... | 3460 bytes in plus | Scor: 5 |
Poeme: Vasile Dan. Poeme
Vavilon
Nicicînd n-a fost mai adevărat ca atunci cînd acolo șăzum
pe malul Vavilonului cu capul în palmele goale,
cu inima atîrnînd în piept mai singură și ea ca niciodată,
cu orbitele goale, cu ele nici nu se poate plînge bine nici rîde
zdravăn, cu gura cusută mărunt de spaima
adevăratei despărțiri care poate fi apoi și o ruptură,
o jupuire de viu a pielii de pe trup cum bine s-a zis,
a fătului expulzat din pîntecul cald al mamei –
acolo șăzum și plînsem doar cu el în brațe
cum fiecare ne purtăm singur în brațe
de atunci.
Nota:
Gruparea ARCA
Vasile DAN
S-a născut la 8 mai 1948, în comuna
Chețani, județul Mureș.
Tatăl, Vasile și mama, Maria (născută
Maier), familie de țărani pensionari.
Urmează gimnaziul la Chețani și
Facultatea de Filologie din Oradea (1972, apoi Facultatea de
Ziaristică din București (1985).
De-a lungul timpului a fost: profesor
de limba și literatura română în comuna Milășel (județul
Mureș), instructor cultural (Lipova), redactor la revista Vatra(Tg.
Mureș), bibliotecar (Arad), redactor-șef, fondator al revistei
lunare de cultură Arca (Arad, în 1990).
Debut în presă: cu poemul Clopote,
în revista Steaua, nr. 6/1967.
Debut editorial: Priveliștile
(versuri), Editura Facla, Timișoara, 1977, pentru care a obținut
premiul de debut al editurii.
Alte cărți: Nori luminați
(poeme), Editura Eminescu, București, 1979; Scara interioară
(poeme), Editura Facla, Timișoara, 1980; Arbore
genealogic(poeme), Editura Eminescu, București, 1981, volum cu
care a obținut premiul de poezie al Asociației Scriitorilor din
Timișoara; Întâmplări crepusculare și alte poeme, Editura
Eminescu, București, 1984; Elegie în grădină (poeme),
Editura Eminescu, București, 1987; Drumul cu ființe (poeme),
Editura Eminescu, București, 1990. Un li pe drumul mătăsii,
Jurnal chinezesc, Editura Mirador, 1977, Premiul Filialei Arad a
Uniunii Scriitorilor, Pielea poetului, versuri; Editura
Mirador, 2000, Premiul de excelență al Filialei Arad a Uniunii
Scriitorilor. Carte vie, poeme, ed. „Mirador”, 2003, carte
nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România în 2004,
Proza zilei, eseuri, Editura„Gutenberg Univers”, Arad,
2004, Poem vechi, Editura „Dacia”, Cluj, 2005.
|
Scris de asymetria on Saturday, September 06 @ 17:25:53 CEST (3436 citiri)
Citeste mai mult... | 14507 bytes in plus | Scor: 0 |
Poeme: Mariana Al-Saleh. Dealuri întunecate si oile albe
Mariana Al-saleh
Risipite pe câmpuri
Trenul trecea solitar printre dealuri întunecate și oile albe
risipite pe câmpuri rămâneau ca niște pete incerte în urmă.
Noaptea acoperea cu pânzele ei lungi de cenușă jarul licărind
în zarea asfințitului. Departe.
Miresmele verii mureau încet în ierburile strivite de frig
și de întuneric…iar sufletul se zgribulea însingurat
la fereastră.
O ploaie măruntă și rece alungă praful așternut pe străzi
și pe frunzele toamnei. Orașul strălucește galben, roșu,
verde și-albastru în luminile serii. Viața văzută de-aici,
de sus, de la fereastră, curge la fel ca în alte toamne
printre stropii de ploaie reci, iar pervazul cojit, alb și vechi,
e același prieten fidel.
Doar tristețea pare că lipsește cu totul în toamna asta,
tristețea aceea, atât de cunoscută, pare că a rămas departe,
în toamnele care s-au dus… În seara asta bătrânul copac
de la fereastră îmi întinde tăcut ramurile lui blânde și ude…
întunericul tot mai dens de afară desenează umbre…mâna lui
întinsă… mângâierea mea… într-o seară de toamnă…
amândouă fără cuvinte.
|
Scris de asymetria on Sunday, November 03 @ 18:52:31 CET (3072 citiri)
Citeste mai mult... | Scor: 5 |
Poeme: Vlad Badrajan. Un debut
Firesc
E atât de firesc
Să vreau să trăiesc
E atât de firesc
Pe Pământ locuiesc.
E atât de firesc
Să am o Mamă
E atât de firesc
Să știu de tată
E atât de firesc
Să am un frate
E atât de firesc
Să am dreptate.
Pământul sub ghiulele geme
Case întregi năruite nătîng
Avioane năpustite devreme.
Cu lacrimi de lumină plâng,
Stele amare lupte supreme ...
Privesc, și Doamne,
De ce crezi că-i firesc?
Avem
Avem prea mult timp
Să gustăm din ură
Avem prea mult timp
Pentru o minciună
Avem prea mult timp,
Dar n-avem măsură
Avem prea mult timp
Pentru a nu fi împreună.
Și vine vârsta fulgilor albi
Când cu speranțe mari, moarte
Nu ne mai sunt mințile deșarte
Și de multe ne dăm seama:
Avem prea mult timp
Pentru a putea vorbi
Avem prea puțin timp
Pentru a mai auzi
Avem prea mult timp
Pentru a putea iubi
Și mai puțin timp
Pentru a trăi...
Nota: Un debut al unui tânăr din Moldova. Are încă multe de gîndit și învățat. Spre încurajare, Dan Culcer
Și o recomandare tehnică. Un dicționar de rime accesibil aici
|
Scris de asymetria on Sunday, October 27 @ 18:59:05 CET (4077 citiri)
Citeste mai mult... | Scor: 5 |
Poeme: Traianus. Poeme ajunse la destinatar
E-atîta jertfire de-amin în morminte.
îmbrăcat în durere, trec prin țara de cer.
Eu zbor prin mine însumi și zilnic prin cuvinte
înviu și pier.
|
Scris de asymetria on Wednesday, August 14 @ 17:19:45 CEST (3117 citiri)
Citeste mai mult... | 31457 bytes in plus | Scor: 5 |
Poeme: Balada Sfantului Voievod Martir Constantin Brancoveanu
Balada Sfantului Voievod Martir Constantin BrâncoveanuBalada martiriului lui Brâncoveanu și a coconilor săi
Am pus aici această legătiură spre o baladă pe care am ascultat-o prima dată, azi, 9 iulie 2013. Mărtursesc public că am plâns. Să fie bătrânețea sau gândul la cei trei copii ai mei, duși cu mine spre lumea mare? Nu știu. Sau este doar frumusețea fără hotar al acestui cîntec fără timp. Dan Culcer
P.S. Dară comentariile sunt cutremurătoare, fiindcă sunt căutări în prezent ale sensului acestei credințe tari. Sensul există dar nu dăm de el.
«Atunci ca si acum plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei nu spun, nu fac nimic cand Romania sau romani de buna credinta sunt batjocoriti! Iar politicienii nostri ne vand ca niste sclavi din propria noastra voie pentru ca noi ii votam DEMOCRATIC ! Ce a construit MARELE BRANCOVEANU distrug acestia!»
«Dacă mai plâng și acum este că suntem doar umbre ale Sfinților Brâncoveni și ale Sfinților închisorilor, Sfinți care nu sunt cinstiți de neamul nostru așa cât ar trebui și dați mereu exemple tuturor când ne este greu, tuturor Românilor Creștin Ortodocși nu și vorbitorilor de limba Română ! O clipă să vă gândiți că Sfântul Constantin Brâncoveanu a considerat insulta să mai rămâna în viață dar să renunțe la Ortodoxie și să fie păgân ! Sfinților Brâncoveni, rugați-vă pentru noi Bunului Dumnezeu !»
|
Scris de asymetria on Tuesday, July 09 @ 09:56:01 CEST (3374 citiri)
Citeste mai mult... | Scor: 0 |
Poeme: Maci rosii
Sirius scrie " Maci roșii
Cât vezi cu ochii,numai maci!
Pân' la genunchi câmpia mă-mpresoară
Pe când, de undeva, ca-n fiecare seară
Aceeași voce mă îndeamnă: taci!
"
|
Scris de asymetria on Thursday, March 07 @ 18:35:16 CET (2899 citiri)
Citeste mai mult... | 759 bytes in plus | Scor: 0 |
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|