Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie

Bio-bibliografii: Jacques Bainville: Biografie, Oper Semnificaiiile politice ale pacii

Jacques Bainville: Biografie, Operă și Semnificație IstoricăBiografieJacques Bainville (1879-1936) a fost un istoric, jurnalist și scriitor francez, cunoscut mai ales pentru opiniile sale conservatoare și naționaliste. S-a născut la Vincennes, Franța, și și-a petrecut o mare parte din viața analizând evenimentele istorice și consecințele acestora asupra politicii europene. Bainville a fost membru al Academiei Franceze din 1935 și a fost strâns asociat cu mișcarea monarchistă Action Française, condusă de Charles Maurras. De-a lungul carierei sale, a scris numeroase lucrări despre istorie și politica internațională, caracterizate printr-o abordare lucidă și scepticism față de utopiile democratice."Les Conséquences Politiques de la Paix"Publicată în 1920, lucrarea "Les Conséquences Politiques de la Paix" este considerată cea mai influentă operă a lui Bainville. Scrisă în contextul imediat următor Tratatului de la Versailles, cartea analizează critic impactul politic al prevederilor acestui tratat asupra Europei. Bainville argumentează că tratatul, deși aparent menit să asigure pacea, va genera instabilitate și noi conflicte. Predicțiile sale au fost surprinzător de precise, anticipând ascensiunea Germaniei naziste și izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.Argumentele lui Bainville

Pedepsirea excesivă a Germaniei: Bainville consideră că sancțiunile economice și teritoriale impuse Germaniei nu vor duce la pacificarea Europei, ci la acumularea unor resentimente periculoase. Prin umilirea unei mari puteri, tratatul a pregătit terenul pentru revanșism.
Slăbirea artificială a Germaniei: Deși Versailles a impus restricții militare severe Germaniei, Bainville argumentează că un stat german slăbit va deveni o problemă geopolitică, fie prin fragmentare, fie prin reacții de tip naționalist radical.
Crearea unor noi state instabile: Tratatul a redesenat harta Europei Centrale și de Est prin crearea unor state naționale precum Cehoslovacia sau Iugoslavia, care conțineau minorități etnice numeroase. Bainville prezicea că aceste state vor avea dificultăți în menținerea stabilității interne.
Problema frontierelor fragile: Autorul consideră că noile frontiere ale Franței, Poloniei sau României sunt problematice, deoarece multe dintre acestea se bazează pe echilibre fragile ce vor fi contestate în viitor.
Iluzia Ligii Națiunilor: Bainville respinge ideea că Liga Națiunilor poate asigura pacea durabilă, argumentând că securitatea europeană depinde mai degrabă de echilibrul de putere decât de mecanisme internaționale fragile.

Semnificația lucrării pentru Europa și pentru România

Pentru Europa:
- Bainville subliniază greșelile tratatului în impunerea de sancțiuni economice severe Germaniei și crearea de state noi cu granițe instabile și compoziții etnice eterogene.
- Lucrarea sa a influențat școala de gândire realistă din relațiile internaționale, avertizând asupra pericolelor utopismului și asupra neglijării intereselor naționale.
Pentru România:
- După 1920, România a beneficiat de extinderea teritorială, dar Bainville ar fi considerat că fragilitatea granițelor și prezența minorităților etnice ar putea deveni surse de tensiuni. Analiza sa oferă o perspectivă asupra riscurilor geopolitice și necesitatea unei politici externe prudente.

Opera lui Jacques Bainville în Europa și în România

În Europa: Bainville este apreciat ca un analist politic vizionar. Ideile sale sunt discutate în mediile academice, mai ales în contextul reevaluării interbelice.
În România: Deși mai puțin cunoscut, gândirea lui Bainville poate fi valorificată pentru a înțelea dinamica relațiilor internaționale interbelice și pentru a contextualiza deciziile României din acea perioadă.

Relația dintre "Les Conséquences Politiques de la Paix" și lucrarea lui Nathan FeinbergNathan Feinberg, în teza sa "La question des minorités à la Conférence de la paix de 1919-1920 et l’action juive en faveur de la protection internationale des minorités" (1929), analizează rolul minorităților în contextul Conferinței de Pace de la Paris.Paralelisme relevante:

Perspective complementare:
- Bainville critică abordarea generală a tratatului, în timp ce Feinberg oferă o perspectivă detaliată asupra unui aspect specific: problema minorităților.
Problema granițelor și etniilor:
- Ambele lucrări evidențiază precaritatea granițelor stabilite și riscurile generate de marginalizarea minorităților, ceea ce poate conduce la instabilitate politică.
Aplicații pentru România:
- Problematica minorităților etnice, centrală în lucrarea lui Feinberg, este strâns legată de granițele instabile și de tensiunile identificate de Bainville.

ConcluzieLucrarea "Les Conséquences Politiques de la Paix" a lui Jacques Bainville este o analiză remarcabilă a tratatului de la Versailles, care rămâne relevantă pentru înțelegerea dinamicilor geopolitice interbelice.

Scris de Asymetria on Friday, May 02 @ 21:19:11 CEST (25 citiri)
Citeste mai mult... | Bio-bibliografii | Scor: 0

In epicentru: Magda Ursache. Satul din colt.ul ochiului

Spuneam, într-un foileton privind ciurul și dârmonul cenzurii, cã ținta predilectã a criticaștrilor corect politici este literatura scriitorilor amprentați național. În procesul canceling, a-ți apãra stilul etnic a devenit egal cu a fi șovin, xenofob, stupid sau fundamentalist religios. Președintele Macron, cuprins de darul previziunii, a afirmat cã „națiunile vor pierde bãtãlia culturalã a civilizațiilor”. De-în-da-tã! În ce ne privește, suntem „protocroniști” și privind gospodãria țãrãneascã.Un asediu sistematic s-a produs contra ei, începând cu 1944. „Nu întâmplãtor, în chip nimicitor, s-a abãtut furia satanicã bolșevicã asupra satelor, cele care poartã chipul românesc”, nota Alexandru Nemoianu în 20 septembrie a.c. (v. Hidosul plan „Kovesi 2”). Acum, când trendul neo-marxist e poligamia, deranjeazã caracterul tradițional al familiei rurale. Or, familia țãranului a fost punct de rezistențã în cele mai grele cumpene ale istoriei. Un teleintelectual realizator de emisiune, Prelipceanu, mereu uluit, mereu mirat (ca expresie) de el însuși, susținea într-o marți, 28 septembrie, la ceas rãu: „Trebuie sã-i scapi pe copii de pãrinții lor.” Zis și fãcut. Românii (patru milioane, dar se poate și mai rãu) și-au luat lumea-n cap, iar pãrinții au fost despãrțiți de copii.

Scris de asymetria on Tuesday, November 02 @ 18:12:36 CET (1377 citiri)
Citeste mai mult... | 18975 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

Eseuri: Stefan Borbely. Posteritatea lui Adrian Marino

Despre neaşteptata plecare dintre noi a lui Adrian Marino, în noaptea de 16/17 martie 2005, cea mai delicată şi, totodată, impresionantă relatare mi-a fost furnizată de către soţia sa, Doamna Lidia Bote, chiar a doua zi după funesta întâmplare, când o vizită în camera de lucru a celui cu care conversasem cu doar de 72 de ore mai devreme mi-a confirmat că nimic nu prefigurase despărţirea care avea să se producă. Ştiam fiecare detaliu al camerei, întrucât fusesem acolo de nenumărate ori, şi nimic nu fusese schimbat: mapele de carton cu fişiere fuseseră pregătite şi aşezate în ordine pentru truda de a doua zi, laolaltă cu stiloul şi cu pixurile, pregătite şi ele pentru a fi folosite. Cartea, pe care nu o terminase încă de fişat, aştepta cuminte lângă perna de pe sofaua de lângă fereastră, dincolo de care viaţa de pe Strada Rákóczi, devenită Eremia Grigorescu, îşi reluase, obişnuită, cursul, ca şi cum nimic nu se întâmplase.

Stefan Borbely.

Scris de asymetria on Thursday, September 30 @ 22:44:24 CEST (1332 citiri)
Citeste mai mult... | 39448 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

In epicentru: Magda Ursache. Era grafomanilor

Aș vrea sã încep acest foileton dorind criticilor literari ce le dorește Dan Culcer („Asymetria”) : „Bunã libertate de opinie ! Vremile nu-s chiar propice pentru a urma un decalog ca acela formulat de Daniel Cristea-Enache. Iatã-l :
„- sã citești o carte înainte de a scrie despre ea
- sã nu minți cititorul lãudând o manufacturã lamentabilã și demolând o operã importantã
- sã nu faci servicii de presã, de promo, de reciprocitate avantajoasã- pecuniar
- sã nu furi munca altuia
- sã nu calomniezi, sã nu denigrezi, sã nu lansezi atacuri la persoanã, sã nu-ți ridici, „polemic”, poalele-n cap
- sã fii curios, neblazat, atent la cei ce vin în spațiul literar
- sã nu crezi cã literatura începe și se terminã cu aceștia, dimpreunã cu tine
- sã admiți cã poți greși, recunoscând, onest, când ai fãcut-o
- sã te bucuri când citești o carte bunã a unui adversar de idei
- zece, sã iubești literatura
 
Sigur cã sunt destui critici de întâmpinare care vorbesc cu pricepere, dar sunt mulți care o fac (și-s mai vocali) cu nepricepere. Cât despre autori ! Dacã n-ai talentul de a ajunge sub reflectoare și aștepți selecția naturalã, clachezi. Scrii scrisori fãrã numãr fiecãrui critic care conteazã, te-ai scos.

Scris de asymetria on Saturday, January 23 @ 10:53:16 CET (1355 citiri)
Citeste mai mult... | 16893 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

Eseuri: Ion NEAGOS. Privirea si textul in poezia lui Dan Lototchi

Poetul Dan Lotoțchi a fost doctor al Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș, cu teza Spațiul alveolar. Jurnalul literar românesc între anii 1930-2000, traducător din franceză al Tractatus-ului wittgensteinian, rămas în manuscris și dactilografiat pentru uzul prietenilor, membru fondator al cenaclului literar „Agora” și animator al seriei secunde a Festivalului de poezie de la Sighișoara ̶ cea de după 1995, desfășurată sub genericul „Poezia în avangardă” ̶ , profesor, bibliotecar și om de teatru (a tradus și interpretat monodrame de Beckett). Dan Lotoțchi ne-a lăsat o singură carte de „texte” fără titlu, Experiment cu o înserare, apărută în 2007 la editura Pro BUSINESS din Berlin. Spirit meditativ, analitic și introspectiv (unele pasaje par desprinse dintr-un jurnal intim), el s-a format, ca student al Filologiei bucureștene și mai vechi prieten al lui Gheorghe Crăciun, în atmosfera textualismului teoretizat și practicat de Gheorghe Iova.

Scris de asymetria on Monday, April 20 @ 15:05:15 CEST (1621 citiri)
Citeste mai mult... | 66724 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

Presofagie: Mihaela Malea Stroe. Baci dibaci si nedibaci

Mihaela Malea Stroe. Baci dibaci și nedibaci (Comentariu la expresia la modă 'românii—un popor de proști')

De mult am devenit refractară la subiectele politice sau care au conotație politică. A trecut mai bine de un deceniu de când nu urmăresc la tv nici știri (m-am lămurit de mult ce conțin), nici dezbateri, nici ce partide promit luna de pe cer și marea cu sarea, că, oricum, ne mint. Sunt, totuși, lucruri neprelucrate în studiouri, lucruri care sar în ochi sau în timpane din realitatea imediată, fără să urmărești cu insistență sinucigașă circul mediatic.

Astfel, de-o vreme, mă agasează până la revoltă frecvența tot mai sporită a expresiei „românii – un popor de proști”, cu varianta „popor mioritic” (termen cu bună-știință și cu o vizibilă rea-intenție re-semantizat negativ de către unii), adică „o turmă de proști”.

Scris de asymetria on Thursday, April 09 @ 16:47:48 CEST (1711 citiri)
Citeste mai mult... | 28218 bytes in plus | Presofagie | Scor: 0

Eseuri: Constantin Telegat. M A R X T O U J O U R S

Il cause toujours, le cher Karl. Pendant la plus grande partie du XXe siècle il l’a fait, avec le succès que l’on connaît ou l’on ignore, selon le cas, en héros d’un carnaval presque ininterrompu où la plupart des participants portaient des masques de cadavres. La chute du communisme semblait avoir mis un terme à ce caquetage indécent. Erreur ! Après un deuil fallacieux, bien amorti par le besoin de paix communautaire, on a vite compris que les millions des victimes de la doctrine devaient rester cois dans leurs tombes sibériennes. Le progrès ne peut pas se passer de Marx. Et nous, nous ne pouvons pas nous passer du progrès. Le carnaval reprend donc son rythme de croisière et Marx son caquetage, fût-ce par thuriféraires interposés. Ceux-ci s’agitent avec entrain, même si la teneur de l’encens a quelque peu changé. Marx continue donc de causer. Dans les rayons de philosophie des grandes librairies, ses œuvres et celles de ces interprètes attitrés occupent le dessus du panier. Mieux : des nouvelles maisons d’édition surgies, comme par miracle de l’avenir lumineux, toujours à construire, semblent avoir assumé la tâche vitale de promouvoir l’œuvre du grand maître : Asymétrie, Algèbre, Sylepse, Mimésis… Leur titre est suffisamment évocateur pour attirer le chaland. Il ne manque pas à l’appel. Il faut dire que les médias aussi bien publics que privés l’encouragent vaillamment à suivre la bonne voie. Dans le dernier numéro hors série Les grands philosophes du Monde, dédié à Marx et à sa révolution anticapitaliste, l’éloge du grand philosophe frise le dithyrambe et ce n’est qu’un exemple parmi maints autres. Le champion toutes catégories de l’affaire demeure France culture avec son émission de philosophie où le moindre propos anti-marxiste est tabou. Aucun collaborateur ou invité n’ose le transgresser. Par contre, les pros sont légion. Début mars, notre radio organise à la Sorbonne un grand colloque sur la lutte des classes où l’on peut parier que le carnaval Marx reprendra du poil de la bête. S’il en avait besoin. Mais, ce n’est pas le cas. Dans notre ambiance diaphane du XXIe siècle, Marx vole avec aisance grâce à ses ailes de dinosaure immortel. Penser que certains de nos contemporains, évidemment bien attardés, le voyaient en fossile…

Constantin Telegat

Scris de asymetria on Friday, April 03 @ 22:23:48 CEST (1778 citiri)
Citeste mai mult... | 28798 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

Eseuri: Isabela Vasiliu-Scraba, 'Tacerea descriptiva' a filozofului

Presimțind la Nae Ionescu o fire contemplativă (1), Mircea Vulcănescu asociază această intuiție a sa cu unele meditații naeionesciene asupra problemei acțiunii și contemplației. El încearcă să pună în lumină rolul „posibilului” (al „virtualului”) în concepția despre existență a fostului său profesor.

Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 17:35:55 CET (2298 citiri)
Citeste mai mult... | 45316 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

Restituiri: Adrian Dinu RACHIERU. UN EDECAR: MARIAN POPA

Cu fibră de pamfletar, Marian Popa a stârnit, inevitabil, polemici şi a dovedit, repetat, un sarcasm ireverenţios. S-a angajat în războaie cu grafomanii şi „a dispărut” brusc, refugiindu-se ca bursier în Germania. Are o certă vocaţie ordonatoare şi disponibilitate experimentală (a se cerceta oferta romanescă); dar şi o izbitoare mobilitate şi tenacitate, impresionând prin capacitatea de cuprindere şi parada de informaţie.

Scris de asymetria on Sunday, December 03 @ 13:08:41 CET (3172 citiri)
Citeste mai mult... | 48891 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0

Recenzii: Cezarina Adamescu. Ctin Schifirnet si Modernitatea tendentiala

REFLECŢII ÎN CONTEMPORANEITATE.
Cezarina Adamescu prezintă cartea lui Constantin Schifirneţ,
Modernitatea tendenţială. Reflecţii despre evoluţia modernă a societăţii,
Editura TRITONIC, Bucureşti, 2016

Scris de asymetria on Tuesday, October 24 @ 12:56:45 CEST (2896 citiri)
Citeste mai mult... | 31850 bytes in plus | Recenzii | Scor: 0

In epicentru: Magda URSACHE. Arta neobositului pagubas. Tetralogia lui N. Gheran

Magda URSACHE Arta neobositului păgubaș

„Județul de Apoi să nu-l aștepți, frățioare,
Ascultă la betranul Kant:
Ia-l pe securicomunist de semnificant
Și-l dă pe râzătoare”. Luca Pițu

Citiți tetralogia lui Niculae Gheran. Vă asigur că cititul nu dăunează decât „lătrăilor ideologici” vechi și noi.
Magda URSACHE

Scris de asymetria on Saturday, March 18 @ 13:43:48 CET (3331 citiri)
Citeste mai mult... | 19722 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

Eseuri: ION LAZU : Miorita - o ipotezã de lucru

Preambul. În aceste comentarii voi încerca să mă păstrez în marginile textului pe care acum un secol şi jumătate bardul de la Mirceşti l-a făcut cunoscut, în împrejurări asupra cărora nu are rost să stărui acum. Deci, fără a ignora un singur moment importanţa excepţională pe care trebuie să o fi avut în modelarea sufletului popular cele vreo mie de variante prelucrate în creuzetul carpatin, îmi voi concentra atenţia în exclusivitate asupra variantei Alecsandri, pentru bunul motiv că abia aceasta a căpătat statutul de capodoperă recunoscută în lumea culturală românească modernă şi a fost considerată de străinătate drept o emblemă a românismului. Dacă este un fapt incontestabil că în ultimul secol au trăit mai mulţi savanţi decât în tot restul istoriei omenirii de până la 1900, presupun că nu ar fi hazardat să afirm că varianta Alecsandri a avut din 1965 încoace o audienţă mai largă decât toate variantele ce au circulat în mileniul anterior. Mă voi referi deci în mod strict la textul în cauză, considerat ca un tot unitar şi de sine stătător. Nu voi angaja o discuţie în contradictoriu cu niciunul dintre exegeţii care s-au exercitat în chestiune, pentru bunul motiv că interpretarea personală porneşte de la alte premize, total diferite de cele admise îndeobşte, şi care, oficializate în manualele şcolare, au reuşit să facă din minunata baladă nimic mai mult decât un decalog al resemnării, fatalismului, defetismului etc etc. Nu mai trebuie să subliniez că aceste interpretări distorsionează/trădează spiritul capodoperei, nici faptul că ele sunt contraproductive în plan formativ privind noile generaţii şi au un impact nedorit asupra străinilor ce se interesează de fenomenul românesc. Mai adaug în preambul doar faptul că interpretarea pe care o propun nu este o revelaţie de ultimă oră a subsemnatului, ci este cheia în care am citit dintotdeauna Mioriţa ; aşa şi nu altcum am perceput mesajul baladei încă de la prima lectură – şi de fiecare dată am fost intrigat că exegeţii rămân orbi şi surzi la nenumăratele semnalizări de dincolo de aparenţa textului. La prima vedere.

Scris de asymetria on Sunday, March 05 @ 13:18:49 CET (3343 citiri)
Citeste mai mult... | 48891 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

Jurnal: Ion Lazu. Despre ce vorbim?

Ion Lazu. Despre ce vorbim?

Foarte interesant și binevenit textul d-nei Magda Ursache comentând un pamflet din 1934 al lui Mircea Eliade. (Dl Dan Culcer îl inserează pe-al d-sale blog, tradus în franceză de Alain Parruit). Citisem textul la vremea când a fost retipărit în România, l-am recitit acum, cu viu interes. Se adeverește că ideile importante își păstrează pe deplin valabilitatea în timp. Eliade se adresa ”tinerilor intelectuali și scriitori” care la începutul anilor treizeci cârteau împotriva poporului român, găsindu-i la rigoare toate defectele din lume - nu insist - și dorindu-și să devină orice altceva, numai nu români, conaționali pe care îi copleșeau, mefienți, cu puzderie de reproșuri.

Scris de asymetria on Thursday, March 02 @ 19:22:06 CET (2599 citiri)
Citeste mai mult... | 12937 bytes in plus | Jurnal | Scor: 0

Polemici: Francis Dworschak. Eliade si Turcanu: doi prizonieri ai istoriei

A aparut o noua carte despre Eliade menită să facă valuri si sa starneasca tot feluri de comentarii: “Mircea Eliade. Le Prisonnier de l’Histoire” a unui relativ necunoscut autor roman, Florin Turcanu, scrisa in limba franceza si tiparita la Paris, Éditions La Découverte. Dar ceea ce este mult mai important, acest volum este considerat de unii drept cea mai marcanta carte a acestui an (2003).
De fapt in ultimii doi ani au fost publicate trei lucrari de mare anvergura despre Eliade: Cartea Alexandrei Laignel-Lavastine (Cioran, Eliade Ionesco. L’oubli du Fascisme,2002), care este mai mult un dosar judiciar in stil stalinist impotriva celor trei romani. Pe urma aceasta noua carte a lui Turcanu cu multe documentari importante, dar in care speculatia, contrariu la ce se spune, uneori isi ia zbor liber si iresponsabil, (sau cadere libera), si o a treia carte, mai putin trambitata, dar scrisa de un adevarat academician, constient de responsabilitatea scriitorului sa spuna numai adevarul, numai ce poate fi dovedit si in care fiecare subiect este analizat in mod obiectiv, si din toate punctele de vedere. Ne referim la cartea lui Mac Linscott Ricketts “Former Friends and Forgotten Facts”, Criterion Publishing, 2003 in care in 140 de pagini acesta demoleaza cam toate argumentele Alexandrei L.L impotriva lui Eliade si a carui lectura va proiecta si cateva umbre de indoeli asupra lucrarii lui Turcanu.

Scris de asymetria on Wednesday, August 24 @ 12:59:32 CEST (3495 citiri)
Citeste mai mult... | 54848 bytes in plus | Polemici | Scor: 0

In epicentru: Magda URSACHE. Ce e rau si ce e bine...

Magda URSACHE

Ce e rău sau ce e bine… „Te simţi rău dimineaţa, te simţi rău seara, Te doare capul, te dor măruntaiele, Obrajii ţi-i acoperă Mucegaiul, Ochii ţi se înfundă în cap Ea spuse : – Iată ce cred : Tu ai un cuvânt în pântec ; dacă nu-l spuiMori şi laşi toate bogăţiile,Acesta e adevărul”. Din poezia africană, autor Nged-Nso-Ta

Dragă Luca Piţu,

Îţi răspund târzielnic la Confirmare de receptură din 5 noiembrie, 2014. Explicaţia scurtă o ai în motto. Pentru mai clară şi dreaptă înţelegere, reproduc e-mailul tău :

„Bogdaproste, dragă Magda, pentru carte şi frumoasele voroave dedicatorii. Exemplarul din ediţia anterioară (e vorba de Antropologia, o ştiinţă neocolonială, nota mea Magda U.) l-am hărăzit deja Bibliotecii Academiei.

Mândră ediţia nouă, mândru portretul Bătrânului Urs ca dandy universitar. Am văzut destule poze cu el, dar asta le întrece în strălucire pe toate. Ai ales-o, aşa cum ne aşteptam, cu gust infailibil.

Toate cele bune, A + L

P.-S. Dacă Antonio Udaina a fost ultimul vorbitor al limbii dalmate, Bătrânul Urs va rămâne în istoria mare, pe mal bahluvian, drept ultimul vorbitor al limbii universitare adevărate, al limbii universitare interbelice”.

Scris de asymetria on Tuesday, June 16 @ 12:18:58 CEST (4612 citiri)
Citeste mai mult... | 19197 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

Asymetria si Dan Culcer va recomanda

Enciclopedia României

Blogul ideologic. Titus Filipaș

Ioan Roșca
Contrarevoluția din România. O cercetare

Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

Revista Verso

Geovisite

Revista NordLitera

Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
Etimologii. Resurse lingvistice

Azi

Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

Societatea de maine

Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine? S'inscrire a Societatea de maine Intrati in Societatea de maine Exercitiu colectiv de imaginatie sociala


Inscriere : fr.groups.yahoo.com Se dedica profesorului Mircea Zaciu

Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul priveşte pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga

Sondaje

Identificare

Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com

«Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
Page Generation: 4.14 Seconds