|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 71 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Jurnal: Doi scriitori, doua destine : Paul Goma si Norman Manea Scris la Saturday, September 16 @ 16:12:49 CEST de catre asymetria |
Cîndva, parca înr-o alta
viata, Norman Manea colabora la Vatra, participa la colocviile
organizate la Tîrgu Mures, era cenzurat, eu ma bateam pentru ca sa nu
fie, secretara noastra era rugata de colonelul de securitate Grama sa-i
bata urgent textul interventiilor de la colocviu, iar ea se revolta
zicîndu-mi ca nu au decît sa se adreseze dactilografelor lor, ca au
destule.Apoi el a plecat (1986),eu am plecat (1987), ne-am vazut mai tîrziu la Paris in cartierul Saint-Germain, am discutat -nu mai stiu ce. Dan Culcer Scriitorul Norman Manea a implinit 70 de ani la 19 Iunie 2006, eveniment marcat printr-un interviu la TVR si articole in Apostrof, Familia, Reviste 22, Observatorul cultural, Scrisul romanesc, Realitatea evreiasca, sau prin omagiile din presa germana (Berliner Tagesspiegel, Berliner Zeitung, Frankfurter Allgemeine, Suddeutsche Zeitung, Die Welt), autorul fiind tradus adesea în limba germana. Norman Manea este poate scriitorul român cu cele mai multe cărți traduse în limba germană. Lui Norman Manea i-a aparut recent la Bucuresti a doua editie a volumului "Intoarcerea huliganului" (Editura Polirom, cu o postfata de Matei Calinescu). Cartea a fost tradusa la Editura Seuil din Franta. In Spania, lNorman Manea a fost publicat cu "Despre Clovni: Dictatorul si artistul". Cîndva, parca înr-o alta viata, Norman Manea colabora la Vatra, participa la colocviile organizate la Tîrgu Mures, era cenzurat, eu ma bateam pentru ca sa nu fie, secretara noastra era rugata de colonelul de securitate Grama sa-i bata urgent textul interventiilor de la colocviu, iar ea se revolta zicîndu-mi ca nu au decît sa se adreseze dactilografelor lor, ca au destule. Apoi eu am plecat, el a plecat, ne-am vazut la Paris in cartierul Saint-Germain, am discutat -nu mai stiu ce. Intr-o zi, mai târziu, mi-a scris o scrisoare prin care imi cerea parerea cu privire la o eventuala stramutare a sa in Franta. L-am deconsiliat, Franta nefiind darnica cu scriitori; in Statele Unite exista mai multe posibilitati de trai pentru un creator. Probabil ca a crezut ca sunt egoistul care nu vrea concurenta, care nu-si impartaseste sursele de informatie si de burse. Nu mi-a muitumit pentru sfat si nu a mai dat nici un semn de viata catre mine niciodata. Va fi avut si alte motive. Astept sa-mi scrie acum, dupa ce a semnat Apelul in favoare redarii drepturilor cetatenesti ale lui Paul Goma, un mail ca sa-mi spuna ca aveam dreptate si ca postul de la Bard College a fost pentru el un adapost pe care nimic in Franta nu-l putea inlocui. Aici, confratii pe care ii cunoaste, muncesc mult, Iorgulescu se scoala cu noapte-n cap ca sa copieze, traduca si citeasca stirile France Presse la emisiunea româneasca de la Radio France Internationa, Visniec sau Dinu Flamând la fel. Paul Goma o duce destul de greu, nu are nici o slujba, cartile publicate nu aduc venituri suficiente. Nu din cauza asta solicitase mândrul Goma o interventie a lui Volodea Tismaneanu pe linga presedintele României. Si nici semnatarii Apelului recent nu fac actiune umanitara din demersul lor, ci solicita hotarit si principial corectarea unor abuzuri grave ale Statului roman comunist. Ce diferenta totusi! Doua destine de scriitori români, care este sursa deosebirii? Mai buna sau mai proasta gestiune a relatiilor sociale, a destinului, o eventuala diferenta de talent, o tematica mai oportuna decit alta, o modificare substantiala a orizontului de asteptari, o tratare inegalitara în presa culturala a tematicii celor doua razboaie civile europene, cel provocat de bolsevici si cel provocat de nazisti? Paul Goma, nascut la 2 octombrie 1935, fusese tradus in Germania in 1971 cu Ostinato. Cu prilejul aniversarii romancierului, în 2005, în România au aparut citeva articole, totusi. Dar putine in raport cu importanta actiunii sale si amploarea operei. România nu-si recunoastea fiul? Mariana Sipos a reconstituit într-o carte de publicistica o parte a destinului romancierului. Bedros Horasangian, prozator mai tânar si editorialist la Ziua, scria la aparitia acestei carti: " Mariana Sipos relanseaza binevenit "povestea unui om adevarat" si chestiunea asumarii vinovatiilor/ responsabilitatilor mecanismelor terorii comuniste din Romania. Poate nu ar fi stricat ca Goma sa fi fost invitat sa faca parte din acea comisie-institut de investigare ce va analiza crimele comunismului din Romania. Alaturi de Doina Cornea, Radu Filipescu, Liiceanu, Plesu si alte personalitati ale societatii civile. Ar fi fost, poate chiar este, de ce nu, o ocazie unica de a-l impaca pe Goma cu cei din tara si cu el insusi. Tara lui Paul Goma este literatura romana, care are nevoie si de Paul Goma, si de cartile lui." Am scris aceste rînduri nu pentru a lansa o polemica despre sursele diferentei, o analiza se va face poate de un sociolog al receptarii literaturii si de un istoric al mentalitatilor. Cind semnatura lui Norman Manea a fost pusa pe Apelul in favoarea lui Paul Goma, cred ca, dimpotriva, se cuvine a sublinia ca ambii scriitori, importanti scriitori, apartin culturii române si ca spiritele lucide trebuie sa instituie conditiile unei echilibrate si calduroase recuperari, reintegrari. Un scriitor român parizian, expatriat în 1971, imi vorbea pe vremuri de marile sale succese europene, ba chiar mondiale. Imi arata taieturi din ziare canadiene, etc. L-am felicitat. Intors in tara, lucrind eu la dunarea materialului pentru o carte despre literatura exilatilor, i-am scris ca sunt convins ca, in viitor, singurul loc unde literatura sa va fi mereu cercetata va fi totusi România, ca il rog deci sa-mi trimita operele sale complete de pîna atunci, cronicile, si ca ma angajez sa le depun la o mare biblioteca, pentru viitorime. Ceea ce am facut. De atunci au trecut ani, apoi a venit Zavera, si fostul exilat a inceput sa frecventeze colocviile de la Neptun si alte asemena locuri de pierzanie (de vreme). Cred si acum ca aveam dreptate. Soarta literaturii lui Panait Istrati, un pic diferita, datorita fostului ei mare succes de public, nu e insa mai buna în strainatati decit la el acasa. Intoarcerea acasa, chiar si strict simbolica, impreuna, a celor doi romancieri, e poate un semn bun pentru cultura romana. Nu unul de impaciuire tîmpa ci de vivifianta coincidentia opositorum. Sa speram ca solidarizarea aceasta simbolica va fi prilejul unui dialog între cei doi scriitori pe care, fireste, revista Asymetria ar fi onorata sa îl gazduiasca. Dan Culcer |
|
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |